"The Inexplicable Universe: Unsolved Mysteries" The Spooky Universe

1 00:00:00,340 --> 00:00:04,607 PRELEGEREA 2 - UNIVERSUL BIZAR 2 00:00:06,040 --> 00:00:09,807 Astăzi voi vorbi despre fapte explicate, 3 00:00:09,907 --> 00:00:16,240 dar totuși halucinante despre fenomene și obiecte din univers. 4 00:00:16,340 --> 00:00:19,473 Unele dintre ele sunt de-a dreptul bizare, 5 00:00:19,573 --> 00:00:24,640 și voi începe cu elementele de bază ale materiei. 6 00:00:24,740 --> 00:00:27,673 Pe la 1900, însăși existența atomului 7 00:00:27,773 --> 00:00:30,107 era încă o ipoteză. 8 00:00:30,207 --> 00:00:34,040 Atom, poate vă amintiți, înseamnă „indivizibil” în greacă. 9 00:00:35,673 --> 00:00:40,673 În 1897, electronul, prima particulă subatomică, 10 00:00:40,773 --> 00:00:44,873 a fost descoperit de fizicianul britanic J.J. Thomson. 11 00:00:44,973 --> 00:00:47,373 Nicio altă particulă nu era cunoscută. 12 00:00:47,473 --> 00:00:49,640 Ce spune despre electron? 13 00:00:49,807 --> 00:00:53,440 În toasturile pe care le ținea la cină, 14 00:00:53,540 --> 00:00:55,473 obișnuia să spună: „În cinstea electronului. ” 15 00:00:55,573 --> 00:00:58,907 „Fie ca niciodată să nu folosească nimănui la nimic. ” 16 00:01:01,507 --> 00:01:04,340 Ce e un electron? Îi putem măsura sarcina. 17 00:01:04,440 --> 00:01:06,507 Îi putem măsura masa. 18 00:01:06,607 --> 00:01:08,607 Are o proprietate pe care o numim rotație. 19 00:01:08,707 --> 00:01:10,673 Și îi putem măsura efectul asupra altor particule. 20 00:01:10,807 --> 00:01:12,473 Putem măsura toate acestea. 21 00:01:12,573 --> 00:01:14,340 Dar știți ceva? 22 00:01:14,440 --> 00:01:19,973 Electronul însuși nu a fost niciodată observat direct. 23 00:01:20,073 --> 00:01:22,207 Niciodată. 24 00:01:22,307 --> 00:01:29,940 De fapt, electronul este mai mic decât orice am măsurat vreodată. 25 00:01:31,840 --> 00:01:34,807 Oricare ar fi dimensiunea sa, încă nu am reușit 26 00:01:34,873 --> 00:01:36,807 să determinăm cât de mic este. 27 00:01:36,907 --> 00:01:38,207 Din punctul nostru de vedere, 28 00:01:38,307 --> 00:01:42,307 ar putea fi infinitezimal de mic. 29 00:01:42,407 --> 00:01:44,340 Acesta e electronul. 30 00:01:44,440 --> 00:01:49,307 Particula pe care o știm și o îndrăgim cu toții. 31 00:01:49,407 --> 00:01:53,607 Apoi avem protonul, descoperit în 1911, 32 00:01:53,707 --> 00:01:57,140 de fizicianul neozeelandez Ernest Rutherford. 33 00:01:57,240 --> 00:01:58,407 Cum l-a descoperit? 34 00:01:58,507 --> 00:02:02,707 A bombardat cu nuclee de heliu. Ce conțin nucleele de heliu? 35 00:02:02,807 --> 00:02:07,473 Are doi protoni și doi neutroni. 36 00:02:07,573 --> 00:02:09,140 Neutronul nu fusese încă descoperit, 37 00:02:09,240 --> 00:02:14,573 dar știa că sunt nuclee de atomi de heliu, numite des particule alfa. 38 00:02:14,673 --> 00:02:17,873 A bătut aurul foarte subțire și l-a suspendat 39 00:02:17,973 --> 00:02:20,807 ca o perdea subțire de foiță de aur. 40 00:02:20,907 --> 00:02:27,840 Și a trimis nuclee de heliu, particule alfa, în foița de aur. 41 00:02:27,940 --> 00:02:30,940 A verificat câte sunt deviate, 42 00:02:31,040 --> 00:02:32,873 câte trec direct prin ea. 43 00:02:32,973 --> 00:02:34,940 Ce a descoperit? 44 00:02:35,040 --> 00:02:37,807 Aproape fiecare nucleu de heliu 45 00:02:37,873 --> 00:02:42,007 pe care l-a trimis în acea foiță de aur a trecut 46 00:02:42,107 --> 00:02:45,040 direct prin ea, neperturbat. 47 00:02:45,140 --> 00:02:47,707 Vorbim de foiță de aur solidă. 48 00:02:47,807 --> 00:02:50,640 Ceea ce noi am numi „solid”. 49 00:02:50,807 --> 00:02:53,940 A concluzionat că atomii sunt, în mare parte, 50 00:02:54,040 --> 00:02:59,540 spațiu gol, o cantitate uluitoare de spațiu gol. 51 00:02:59,640 --> 00:03:08,440 De fapt, volumul atomului este de un catralion de ori mai mare 52 00:03:08,540 --> 00:03:12,340 decât volumul nucleului însuși. 53 00:03:12,440 --> 00:03:15,307 Dacă vreți să înțelegeți diferența, luați o alică, 54 00:03:15,407 --> 00:03:18,440 puneți-o în centrul unui stadion de baseball, 55 00:03:18,540 --> 00:03:21,407 și raportul dintre dimensiunea alicei și cea a stadionului 56 00:03:21,507 --> 00:03:26,540 e ca raportul dintre dimensiunea unui nucleu și cea a atomului. 57 00:03:26,640 --> 00:03:30,207 Așa că Rutherford, care a descoperit acest lucru, 58 00:03:30,307 --> 00:03:34,807 se spune că a doua zi dimineață, după ce a realizat că materia 59 00:03:34,907 --> 00:03:39,573 e în mare parte spațiu gol, se spune că i-a fost teamă să coboare din pat 60 00:03:39,673 --> 00:03:43,440 pe podea, de teama că ar putea trece 61 00:03:43,540 --> 00:03:49,307 prin podeaua solidă a casei sale. 62 00:03:49,407 --> 00:03:53,440 Asta e consecința faptului de a fi prima persoană 63 00:03:53,540 --> 00:03:57,999 care află anumite adevăruri despre natura materiei. 64 00:04:01,073 --> 00:04:02,440 Altă particulă... ce avem? 65 00:04:02,540 --> 00:04:05,907 Electroni, protoni, neutroni. 66 00:04:06,007 --> 00:04:10,473 A fost descoperit în 1932 de fizicianul britanic James Chadwick. 67 00:04:10,573 --> 00:04:11,873 Neutronul. 68 00:04:11,973 --> 00:04:13,440 A durat puțin mai mult să fie descoperit 69 00:04:13,540 --> 00:04:17,640 deoarece nu are sarcină, și dacă nu ai sarcină, 70 00:04:17,807 --> 00:04:23,840 e greu să găsești moduri de a interacționa cu el pentru a descoperi că există. 71 00:04:23,940 --> 00:04:27,207 Mai târziu am aflat că neutronul și protonul, 72 00:04:27,307 --> 00:04:32,940 nu sunt fundamentali, ci formați din quarks. 73 00:04:33,040 --> 00:04:35,540 Câte trei quarks fiecare. 74 00:04:35,640 --> 00:04:40,007 Dacă fiecare are o sarcină, electronul este -1; 75 00:04:40,107 --> 00:04:45,073 un neutron e neutru, un proton e +1. 76 00:04:45,173 --> 00:04:49,073 Dacă neutronii și protonii sunt compuși din quarks, 77 00:04:49,173 --> 00:04:53,040 atunci aceștia trebuie să aibă o sarcină fracționară. 78 00:04:53,140 --> 00:04:55,073 Și chiar au. 79 00:04:55,173 --> 00:04:59,373 Au sarcini de o treime și două treimi. 80 00:04:59,473 --> 00:05:03,873 Sunt sarcinile pe care le au și le poți combina în diferite moduri 81 00:05:03,973 --> 00:05:08,807 pentru a obține fie sarcina zero, fie sarcina de +1 82 00:05:08,873 --> 00:05:11,907 pentru proton. 83 00:05:12,007 --> 00:05:18,640 Au fost teoretizați în 1964 de fizicienii americani Gell-Mann și George Zweig. 84 00:05:21,873 --> 00:05:24,807 Patru ani mai târziu, au fost descoperiți 85 00:05:24,907 --> 00:05:29,573 la Centrul Acceleratorului Liniar de la Stanford, în 1968. 86 00:05:29,673 --> 00:05:33,673 1968, cel mai turbulent an din istoria Americii 87 00:05:33,807 --> 00:05:36,173 de la Războiul Civil. 88 00:05:36,273 --> 00:05:40,140 Asasinate, Ofensiva Tet, Războiul din Vietnam. 89 00:05:42,940 --> 00:05:47,940 Dar marșul spre înțelegerea universului a continuat. 90 00:05:48,040 --> 00:05:49,973 Acestea sunt provocările unei națiuni. 91 00:05:53,973 --> 00:05:55,440 De unde vine acest cuvânt? 92 00:05:55,540 --> 00:06:02,073 Murray Gell-Mann citea „Finnegans Wake” de James Joyce. 93 00:06:02,173 --> 00:06:03,807 Și a dat peste un pasaj. 94 00:06:03,907 --> 00:06:06,607 „Trei quarks pentru domnul Mark! ” 95 00:06:06,707 --> 00:06:09,440 „Sigur, lătratul său nu e mare scofală” 96 00:06:09,540 --> 00:06:15,473 „iar de-l are, e complet pe alături. ” 97 00:06:15,573 --> 00:06:21,640 Știind că sunt trei quarks în neutron și proton, 98 00:06:21,807 --> 00:06:24,999 s-a gândit: de ce să nu-i numim quarks? 99 00:06:28,340 --> 00:06:31,307 Există trei generații de quarks. 100 00:06:31,407 --> 00:06:33,140 Energie joasă, medie și înaltă. 101 00:06:33,240 --> 00:06:35,307 Cei de energie joasă îi numim „up” (sus) și „down” (jos). 102 00:06:35,407 --> 00:06:36,940 Doi quarks. Sus și jos. 104 00:06:36,950 --> 00:06:39,540 Energie medie: „charm” (farmec) și „strange” (straniu). 105 00:06:39,640 --> 00:06:41,407 Energie înaltă: „top” (vârf) și „bottom” (bază). 106 00:06:41,507 --> 00:06:45,807 Numărul total de quarks în acest univers e șase. 107 00:06:45,907 --> 00:06:47,173 Șase. 108 00:06:47,273 --> 00:06:49,307 Șase quarks. 109 00:06:49,407 --> 00:06:51,607 Murray Gell-Mann a greșit. 110 00:06:51,707 --> 00:06:54,240 Credea că sunt doar trei, dar sunt șase. 111 00:06:54,340 --> 00:06:56,073 Dar tot „quarks” se numesc. 112 00:06:56,173 --> 00:06:57,273 Bun. 113 00:06:57,373 --> 00:07:00,907 Iată ce e bizar la quarks: nu poți niciodată 114 00:07:01,007 --> 00:07:04,540 să izolezi unul singur în spațiu liber. 115 00:07:04,640 --> 00:07:05,807 Nu poți. 116 00:07:05,873 --> 00:07:07,040 Știți de ce? 117 00:07:07,140 --> 00:07:12,473 Ai o pereche de quarks legați și încerci să-i separi. 118 00:07:12,573 --> 00:07:14,173 Vă provoc să faceți asta. 119 00:07:14,273 --> 00:07:15,640 Apucați de ambele părți 120 00:07:15,807 --> 00:07:19,140 și începeți să trageți tot mai tare. 121 00:07:19,240 --> 00:07:24,207 Quarks au o proprietate specială. Forța care îi ține împreună 122 00:07:24,307 --> 00:07:29,140 devine mai puternică cu cât îi depărtezi mai mult, nu mai slabă. 123 00:07:29,240 --> 00:07:31,207 Asta e bizar în sine. 124 00:07:31,307 --> 00:07:32,640 Dar iată ce se întâmplă. 125 00:07:32,807 --> 00:07:35,207 Îi depărtezi atât de mult, 126 00:07:35,307 --> 00:07:39,340 pompezi energie în sistem la un nivel atât de mare, 127 00:07:39,440 --> 00:07:44,507 că în momentul în care reușești să-i separi, energia pe care ai 128 00:07:44,607 --> 00:07:49,507 introdus-o se transformă spontan într-o altă pereche de quarks. 129 00:07:49,607 --> 00:07:52,107 Cel pe care l-ai tras aici, un alt quark 130 00:07:52,207 --> 00:07:55,807 e fabricat din energia pe care ai pompat-o. 131 00:07:55,907 --> 00:07:57,640 E egal mc pătrat. 132 00:07:57,807 --> 00:08:00,307 Echivalența dintre masă și energie. 133 00:08:00,407 --> 00:08:02,673 Celălalt quark, energia pe care ai introdus-o în el, 134 00:08:02,807 --> 00:08:04,507 creează un al doilea quark. 135 00:08:04,607 --> 00:08:08,973 Ai început cu o pereche, le separi, acum ai două. 136 00:08:09,073 --> 00:08:12,307 Și nu ai izolat un singur quark. 137 00:08:15,373 --> 00:08:18,907 Așa se comportă. 138 00:08:19,007 --> 00:08:22,173 Nu vor niciodată să fie singuri. 139 00:08:22,273 --> 00:08:27,940 Asta mi se pare bizar, mereu în perechi. 140 00:08:28,040 --> 00:08:31,840 Avem o altă particulă, neutrinul. 141 00:08:31,940 --> 00:08:35,107 E bizar, neutrinul. 142 00:08:35,207 --> 00:08:37,440 A fost prezis în 1930. 143 00:08:37,540 --> 00:08:41,173 A durat 26 de ani să fie descoperit. 144 00:08:41,273 --> 00:08:45,207 De ce? Pentru că abia interacționează cu ceva. 145 00:08:45,307 --> 00:08:47,073 Apare dintr-o reacție nucleară, 146 00:08:47,173 --> 00:08:49,340 și particula pur și simplu scapă. 147 00:08:49,440 --> 00:08:52,073 Se mișcă rapid. E ca o fantomă. 148 00:08:52,173 --> 00:08:55,473 E produs din abundență în nucleul Soarelui. 149 00:08:55,573 --> 00:08:57,973 Și e produs în cantități și mai mari 150 00:08:58,073 --> 00:09:04,073 când o stea moare într-o explozie, o supernovă. 151 00:09:04,173 --> 00:09:07,040 Neutrinul abia interacționează cu materia. 152 00:09:07,140 --> 00:09:10,540 O să vă dau o măsură cantitativă a acestui fapt. 153 00:09:10,640 --> 00:09:14,473 Dacă luați un întreg an-lumină de plumb, 154 00:09:14,573 --> 00:09:15,540 un an-lumină de plumb. 155 00:09:15,550 --> 00:09:19,473 Sunt 9,3 trilioane de km de plumb întinși în spațiu. 156 00:09:19,573 --> 00:09:22,507 Trimiteți un neutrin printr-un capăt. 157 00:09:22,607 --> 00:09:28,373 Ați putea bloca traiectoria până când anul-lumină de plumb 158 00:09:28,473 --> 00:09:30,973 a fost traversat. 159 00:09:31,073 --> 00:09:35,473 Atât de anti-sociabili sunt neutrinii. 160 00:09:35,573 --> 00:09:39,340 Datorită numărului mare produs în centrul Soarelui, 161 00:09:39,440 --> 00:09:41,540 puteți calcula câți sunt. 162 00:09:41,640 --> 00:09:46,807 65 de miliarde de neutrini trec prin fiecare centimetru pătrat 163 00:09:46,840 --> 00:09:50,940 al pielii voastre în fiecare secundă. 164 00:09:51,040 --> 00:09:53,773 Toți de la Soare. 165 00:09:53,873 --> 00:09:58,707 Neutrinii, particule fantomatice, fără sarcină, 166 00:09:58,807 --> 00:10:02,973 călătorind aproape cu viteza luminii. 167 00:10:03,073 --> 00:10:08,773 Nu experimentăm aceste particule în viața de zi cu zi. 168 00:10:08,873 --> 00:10:11,707 Ni se dezvăluie în acceleratoare de particule. 169 00:10:11,807 --> 00:10:14,107 Ați putea spune: „N-are sens. ” 170 00:10:14,207 --> 00:10:16,173 „Cum poate să nu aibă dimensiune? ” 171 00:10:16,273 --> 00:10:18,973 „N-are niciun sens. ” 172 00:10:19,073 --> 00:10:22,073 N-au nicio obligație să aibă sens, 173 00:10:22,173 --> 00:10:24,273 pentru că au fost dezvăluite prin metodele 174 00:10:24,373 --> 00:10:30,407 și uneltele științei care vă transcend simțurile. 175 00:10:30,507 --> 00:10:35,373 Astfel, unele dintre cele mai bizare caracteristici ale fizicii moderne 176 00:10:35,473 --> 00:10:39,640 se dezvăluie pe măsură ce sondăm materia la cele mai profunde niveluri. 177 00:10:42,273 --> 00:10:45,240 RELATIVITATEA LUI EINSTEIN 178 00:10:46,640 --> 00:10:50,707 Una dintre cele mai mari realizări ale minții umane 179 00:10:50,807 --> 00:10:52,807 și a înțelegerii noastre asupra universului 180 00:10:52,840 --> 00:10:55,507 sunt teoriile relativității ale lui Einstein. 181 00:10:56,607 --> 00:11:03,807 Principiile sunt destul de simple, aproape înspăimântător de simple. 182 00:11:03,840 --> 00:11:08,440 Face doar două presupuneri: că viteza luminii 183 00:11:08,540 --> 00:11:11,107 în vid e constantă, indiferent 184 00:11:11,207 --> 00:11:14,807 cine face măsurătoarea și indiferent în ce direcție 185 00:11:14,840 --> 00:11:17,507 vă mișcați sau cât de repede, veți obține mereu 186 00:11:17,607 --> 00:11:20,707 aceeași măsurătoare pentru viteza luminii. 187 00:11:20,807 --> 00:11:23,507 Aceasta e presupunerea unu, care, de altfel, 188 00:11:23,607 --> 00:11:26,073 a fost demonstrată de experiment. 189 00:11:26,173 --> 00:11:31,040 Presupunerea a doua: legile fizicii, așa cum le măsurați, 190 00:11:31,140 --> 00:11:33,907 sunt aceleași pentru fiecare observator 191 00:11:34,007 --> 00:11:36,807 care ar face măsurătoarea, cu condiția 192 00:11:36,907 --> 00:11:39,673 să fiți pe un vehicul care fie 193 00:11:39,807 --> 00:11:43,807 se mișcă la o viteză constantă, fie nu se mișcă deloc. 194 00:11:43,873 --> 00:11:47,907 Sunt singurele două principii pe care trebuie să le acceptați. 195 00:11:48,007 --> 00:11:54,073 Toate experimentele au arătat că ambele principii sunt corecte. 196 00:11:54,173 --> 00:12:00,273 Având în vedere aceste principii, fenomene extraordinare, bizare, 197 00:12:00,373 --> 00:12:03,707 derivă din ele. 198 00:12:03,807 --> 00:12:08,673 De exemplu, pe măsură ce călătoriți mai repede 199 00:12:08,807 --> 00:12:11,807 sau dacă vă aflați în apropierea unei surse mai puternice 200 00:12:11,873 --> 00:12:16,507 de gravitație, timpul ticăie mai lent pentru voi 201 00:12:16,607 --> 00:12:19,840 decât pentru alți oameni care nu se află în acea situație. 202 00:12:19,940 --> 00:12:21,340 Nu e vorba doar de ceasul vostru. 203 00:12:21,440 --> 00:12:26,540 Totul despre voi și mediul vostru încetinește. 204 00:12:26,640 --> 00:12:29,940 Nu observați acest lucru deoarece totul încetinește, 205 00:12:30,040 --> 00:12:33,573 inclusiv rata gândirii neuro-sinaptice. 206 00:12:33,673 --> 00:12:36,207 Pentru voi trece neobservat, 207 00:12:36,217 --> 00:12:41,407 dar e evident pentru toți ceilalți care vă observă. 208 00:12:41,507 --> 00:12:45,940 Asta ne duce la faimosul paradox al gemenilor. 209 00:12:46,040 --> 00:12:47,907 Iată cum funcționează. 210 00:12:48,007 --> 00:12:50,407 Să luăm o pereche de gemeni. 211 00:12:50,507 --> 00:12:53,640 Sunt născuți în același timp. Au aceeași vârstă. 212 00:12:53,807 --> 00:12:59,673 Pe unul dintre ei îl voi trimite cu 90% din viteza luminii. 213 00:12:59,807 --> 00:13:02,107 Iar pe celălalt îl voi ține aici, pe Pământ. 214 00:13:02,207 --> 00:13:08,273 Putem întreba: cum se compară ratele lor de îmbătrânire? 215 00:13:08,373 --> 00:13:12,340 Se pare că ceasul acestui geamăn pe care l-am trimis deja, 216 00:13:12,440 --> 00:13:19,140 ticăie cu 44% din viteza ceasului acestui geamăn, 217 00:13:19,160 --> 00:13:22,140 ceasul nostru de pe Pământ. 218 00:13:23,173 --> 00:13:28,140 Acest geamăn îmbătrânește mai lent decât acesta. 219 00:13:28,240 --> 00:13:29,940 Asta la 90% din viteza luminii. 220 00:13:30,000 --> 00:13:31,107 Să mărim viteza. 221 00:13:31,207 --> 00:13:34,307 Ce ziceți de 99% din viteza luminii? 222 00:13:34,407 --> 00:13:40,240 Acum timpul ticăie cu doar 14% din ritmul de aici, de pe Pământ. 223 00:13:40,340 --> 00:13:43,373 Dar la 99,9%? 224 00:13:43,473 --> 00:13:47,040 Ne apropiem din ce în ce mai mult de viteza luminii însăși. 225 00:13:47,140 --> 00:13:53,540 La acea viteză, ceasul ticăie cu doar 4,5% din viteza normală. 226 00:13:53,640 --> 00:13:56,440 Ce înseamnă asta? 227 00:13:56,540 --> 00:13:57,507 Vă spun eu ce înseamnă. 228 00:13:57,607 --> 00:13:59,240 Acest geamăn care a călătorit cinci ani 229 00:13:59,340 --> 00:14:06,373 și se întoarce, dacă a mers cu 99,9% din viteza luminii, după cinci ani, 230 00:14:06,473 --> 00:14:08,907 e cu cinci ani mai în vârstă. 231 00:14:09,007 --> 00:14:13,807 Noi am îmbătrânit 110 ani. 232 00:14:13,907 --> 00:14:15,340 Se numește paradoxul gemenilor. 233 00:14:15,440 --> 00:14:18,873 E un paradox doar dacă te gândești la el în termeni clasici. 234 00:14:18,973 --> 00:14:20,473 Cum e posibil? 235 00:14:20,573 --> 00:14:24,107 Dar în relativitate nu există niciun paradox. 236 00:14:24,207 --> 00:14:27,240 E o caracteristică fundamentală 237 00:14:27,247 --> 00:14:31,273 a ce se întâmplă când tot ce faci e să presupui că viteza luminii 238 00:14:31,373 --> 00:14:35,470 e aceeași pentru toată lumea și legile fizicii rămân constante. 239 00:14:37,873 --> 00:14:41,573 Fenomenul se numește dilatare temporală. 240 00:14:41,673 --> 00:14:45,207 Și dacă o ducem la limită, hai s-o ducem la limită. 241 00:14:45,307 --> 00:14:48,840 Există ceva care chiar se mișcă cu viteza luminii? 242 00:14:48,940 --> 00:14:52,707 Sigur că da. Nu e materie. 243 00:14:52,807 --> 00:14:55,540 Lumina se mișcă cu viteza luminii. 244 00:14:55,640 --> 00:15:00,673 Fotonii, purtătorii de lumină, se mișcă cu viteza luminii. 245 00:15:00,807 --> 00:15:05,407 Dacă timpul încetinește pe măsură ce te apropii de viteza luminii, 246 00:15:05,507 --> 00:15:09,107 ecuațiile ne spun că, la viteza luminii, 247 00:15:09,207 --> 00:15:12,040 timpul se oprește. 248 00:15:12,140 --> 00:15:15,573 Asta înseamnă că, dacă ai fi un foton, 249 00:15:15,673 --> 00:15:19,840 timpul nu trece deloc pentru tine. 250 00:15:19,940 --> 00:15:23,707 Asta are niște consecințe ciudate, bizare. 251 00:15:23,807 --> 00:15:28,340 Asta ar însemna că în clipa în care un foton 252 00:15:28,440 --> 00:15:31,740 e emis oriunde în univers, 253 00:15:31,807 --> 00:15:36,140 de obicei ies din atomi sau sunt trimiși de o stea, 254 00:15:36,150 --> 00:15:41,807 în clipa care e emis, e absorbit la destinație, 255 00:15:41,873 --> 00:15:43,807 dacă ești fotonul. 256 00:15:43,840 --> 00:15:49,007 Restul, îl vedem mergând cu viteza luminii prin galaxie sau prin univers. 257 00:15:49,107 --> 00:15:53,673 Dar pentru foton, timpul nu se scurge. 258 00:15:53,807 --> 00:16:00,307 Sute de mii, milioane, miliarde de ani din timpul nostru 259 00:16:00,407 --> 00:16:03,673 sunt zero pentru foton. 260 00:16:03,807 --> 00:16:06,707 Am reflectat la asta adesea. 261 00:16:06,807 --> 00:16:10,807 Am fost pe vârfuri de munte cu telescopul și detectorul 262 00:16:10,873 --> 00:16:12,540 observând centrul galaxiei. 263 00:16:12,640 --> 00:16:15,140 Acesta a fost subiectul tezei mele de doctorat. 264 00:16:15,240 --> 00:16:18,140 Ce se întâmpla la 30.000 de ani-lumină distanță? 265 00:16:18,240 --> 00:16:20,707 Și mă gândeam mereu că acești fotoni 266 00:16:20,807 --> 00:16:25,407 au călătorit 30.000 de ani de-ai mei. 267 00:16:25,507 --> 00:16:28,440 Circulă prin vidul spațiului, 268 00:16:28,540 --> 00:16:30,507 intră în atmosfera Pământului, coboară, 269 00:16:30,607 --> 00:16:32,940 se întâmplă să lovească oglinda telescopului meu, 270 00:16:33,040 --> 00:16:34,940 se focalizează pe detectorul meu. 271 00:16:35,040 --> 00:16:37,473 Iată-i, și eu le folosesc existența 272 00:16:37,573 --> 00:16:41,007 pentru a mă ajuta să deduc natura galaxiei. 273 00:16:41,107 --> 00:16:44,940 Apoi m-am întrebat: a vrut fotonul să-mi lovească detectorul? 274 00:16:45,040 --> 00:16:47,473 Dacă nu, unde ar fi ajuns? 275 00:16:47,573 --> 00:16:50,040 Sunt niște oameni care stau la plajă. 276 00:16:50,140 --> 00:16:54,807 Unii dintre acești fotoni lovesc fundurile oamenilor. 277 00:16:54,907 --> 00:16:57,240 Imaginați-vă să fiți emis și acesta să fie primul lucru pe care îl loviți, 278 00:16:57,340 --> 00:17:00,973 posteriorul cuiva care face plajă. 279 00:17:01,073 --> 00:17:02,640 M-am simțit destul de mândru că am putut 280 00:17:02,807 --> 00:17:04,440 să iau unii dintre acei fotoni și să-i folosesc 281 00:17:04,540 --> 00:17:06,507 pentru a deduce natura universului, 282 00:17:06,607 --> 00:17:10,273 pentru că mulți alți fotoni ar fi trecut pe lângă Pământ, 283 00:17:10,373 --> 00:17:14,673 în căutarea locului unde s-ar fi absorbit în cele din urmă. 284 00:17:14,807 --> 00:17:20,873 Asta e soarta vieții unui foton. 285 00:17:20,973 --> 00:17:23,973 Fiindcă, de vreme ce timpul nu ticăie deloc pentru el, 286 00:17:24,073 --> 00:17:26,907 n-are de fapt viață. 287 00:17:27,007 --> 00:17:33,807 Tot ce există legat de el e ceea ce spunem noi, 288 00:17:33,873 --> 00:17:36,807 ceea ce facem cu el când ajunge aici. 289 00:17:36,907 --> 00:17:42,040 E o dualitate curioasă în existența acestei particule. 290 00:17:42,140 --> 00:17:48,507 Din punctul său de vedere, universul trece într-o clipă. 291 00:17:48,607 --> 00:17:52,673 Noi ne bucurăm de timpul pe care îl ia fotonului să ajungă la noi. 292 00:17:56,007 --> 00:17:59,073 FIZICA CUANTICĂ 293 00:18:00,507 --> 00:18:03,640 Ce altceva e bizar în univers, dar adevărat? 294 00:18:03,807 --> 00:18:08,573 Fizica cuantică câștigă toate premiile 295 00:18:08,673 --> 00:18:11,807 pentru cele mai ciudate lucruri despre natură 296 00:18:11,907 --> 00:18:13,940 pe care le-am descoperit vreodată. 297 00:18:14,040 --> 00:18:19,307 E o teorie a universului care există din anii 1920. 298 00:18:19,407 --> 00:18:20,840 În acel deceniu, care, de altfel, 299 00:18:20,940 --> 00:18:24,000 a fost un deceniu de cotitură pentru fizică, 300 00:18:24,040 --> 00:18:28,640 atunci, Edwin Hubble, nu telescopul spațial, 301 00:18:28,807 --> 00:18:32,040 ci omul după care a fost numit telescopul, 302 00:18:32,140 --> 00:18:36,307 a descoperit că galaxia noastră, Calea Lactee, 303 00:18:36,407 --> 00:18:40,807 e doar una dintre nenumăratele alte galaxii din univers. 304 00:18:40,840 --> 00:18:47,540 În același deceniu, descoperă că acele galaxii se îndepărtează rapid una de alta, 305 00:18:47,550 --> 00:18:51,473 spunându-ne că întregul univers e în expansiune. 306 00:18:51,573 --> 00:18:53,707 Dacă s-ar fi acordat premii Nobel astronomilor pe atunci, 307 00:18:53,807 --> 00:18:56,440 ar fi primit cel puțin două. 308 00:18:56,540 --> 00:18:58,273 Edwin Hubble a început ca avocat, 309 00:18:58,373 --> 00:19:02,707 a devenit astronom, un personaj interesant 310 00:19:02,807 --> 00:19:04,807 în istoria domeniului meu. 311 00:19:04,907 --> 00:19:08,607 În orice caz, acel deceniu ne-a dat fizica cuantică, 312 00:19:08,609 --> 00:19:15,170 care s-a dovedit a fi cea mai de succes teorie a universului propusă vreodată. 313 00:19:15,407 --> 00:19:20,007 Nu există nicio limită cunoscută a aplicabilității sale 314 00:19:20,107 --> 00:19:22,807 la nicio problemă pe care am întâlnit-o vreodată. 315 00:19:22,873 --> 00:19:25,607 A funcționat în fiecare loc în care am folosit-o vreodată. 316 00:19:25,707 --> 00:19:29,707 Predicțiile sale s-au dovedit a fi adevărate de fiecare dată 317 00:19:29,807 --> 00:19:32,140 când le-am invocat. 318 00:19:32,240 --> 00:19:34,607 Între timp, există alte teorii așa-zise „de succes”, 319 00:19:34,707 --> 00:19:37,540 precum gravitația newtoniană. 320 00:19:37,640 --> 00:19:39,573 Funcționează până la un anumit punct, dar apoi 321 00:19:39,673 --> 00:19:43,973 ai nevoie de gravitația lui Einstein ca s-o duci în regimuri pe care Newton 322 00:19:44,073 --> 00:19:45,873 nu le-a experimentat niciodată. 323 00:19:45,973 --> 00:19:49,840 Cuantica funcționează peste tot. 324 00:19:49,940 --> 00:19:52,007 Și se întâmplă lucruri ciudate. 325 00:19:52,107 --> 00:19:54,173 Particulele există și ca unde. 326 00:19:54,273 --> 00:20:00,073 Pot dispărea și apărea altundeva. 327 00:20:00,173 --> 00:20:04,707 Nu există într-un mod tangibil. 328 00:20:04,807 --> 00:20:06,907 Există statistic. 329 00:20:07,007 --> 00:20:09,473 Se întâmplă lucruri foarte ciudate în mecanica cuantică. 330 00:20:09,573 --> 00:20:16,073 E un domeniu care se află în afara bunului nostru simț. 331 00:20:16,173 --> 00:20:18,107 Nu puteți invoca bunul vostru simț 332 00:20:18,207 --> 00:20:21,107 pentru a decide dacă ceea ce tocmai ați învățat 333 00:20:21,207 --> 00:20:24,107 ar trebui sau nu să fie adevărat. 334 00:20:24,207 --> 00:20:29,873 Să luăm, de pildă, o sferă pe care o trecem printr-o foaie de hârtie. 335 00:20:29,973 --> 00:20:31,240 E un experiment interesant. 336 00:20:31,340 --> 00:20:34,840 Să presupunem că viața mea e doar acea foaie de hârtie. 337 00:20:34,940 --> 00:20:38,273 Cum mi s-ar părea dacă trec acea sferă prin ea? 338 00:20:38,373 --> 00:20:43,040 Mai întâi văd un punct, punctul de contact al sferei cu pagina. 339 00:20:43,140 --> 00:20:44,740 Nu știu că există o sferă. 340 00:20:44,840 --> 00:20:47,140 Văd doar pagina și un punct. 341 00:20:47,240 --> 00:20:52,573 Punctul devine un cerc mic și mai mare și tot mai mare. 342 00:20:52,673 --> 00:20:56,207 Cercul ajunge la diametrul sferei. 343 00:20:56,307 --> 00:21:01,373 După aceea devine din ce în ce mai mic, 344 00:21:01,473 --> 00:21:05,373 devenind în cele din urmă un punct și dispărând complet. 345 00:21:08,440 --> 00:21:09,999 E pur și simplu bizar. 346 00:21:14,707 --> 00:21:16,707 Dacă v-aș descrie asta și nu aș ști 347 00:21:16,807 --> 00:21:19,507 că o sferă trece prin foaia de hârtie, 348 00:21:19,607 --> 00:21:21,973 ați crede că sunt nebun. 349 00:21:22,073 --> 00:21:25,040 Așa că mă întreb, și nu sunt singurul 350 00:21:25,140 --> 00:21:27,940 în această stare de spirit, dacă nu cumva mare parte din ce vedem 351 00:21:28,040 --> 00:21:31,073 din mecanica cuantică ce sfidează bunul nostru simț, 352 00:21:31,173 --> 00:21:35,573 care e pur și simplu nebunesc, buclucaș, ciudat, este de fapt 353 00:21:35,673 --> 00:21:38,973 un fenomen logic ce se petrece într-o dimensiune superioară 354 00:21:39,073 --> 00:21:44,507 care se întâmplă să treacă prin dimensionalitatea noastră redusă. 355 00:21:44,607 --> 00:21:48,507 Stau treaz noaptea gândindu-mă la asta. 356 00:21:48,607 --> 00:21:50,807 O caracteristică interesantă a fizicii cuantice 357 00:21:50,840 --> 00:21:53,107 se numește tunelare. 358 00:21:53,207 --> 00:21:56,040 Am învățat că o particulă poate fi și o undă. 359 00:21:56,140 --> 00:21:59,007 O particulă are o existență într-un loc. 360 00:21:59,107 --> 00:22:00,273 Iată o particulă, chiar acum. 361 00:22:00,373 --> 00:22:02,973 Dar dacă o considerăm o undă, 362 00:22:03,073 --> 00:22:05,273 poate fi în mai multe locuri deodată. 363 00:22:05,373 --> 00:22:08,573 Când măsori acea undă, ea devine o particulă. 364 00:22:08,673 --> 00:22:10,273 Dacă măsori acea undă aici, 365 00:22:10,373 --> 00:22:12,807 particula apare aici. 366 00:22:12,907 --> 00:22:16,440 Dacă măsori unda aici, particula apare aici. 367 00:22:16,540 --> 00:22:18,440 Deci există o șansă să măsori particula 368 00:22:18,540 --> 00:22:23,007 în orice locație din apropiere. 369 00:22:23,107 --> 00:22:29,407 Se pare că particula poate tunela printr-o barieră 370 00:22:29,507 --> 00:22:32,440 pe care altfel nu ar putea-o penetra. 371 00:22:32,540 --> 00:22:35,040 E ca și cum aș sta lângă un munte, 372 00:22:35,140 --> 00:22:37,607 aș dispărea și aș reapărea de cealaltă parte a muntelui, 373 00:22:37,707 --> 00:22:42,207 fără a trebui să-l traversez și să investesc energie pentru asta. 374 00:22:42,307 --> 00:22:44,973 Asta se numește tunelare cuantică. 375 00:22:45,073 --> 00:22:48,607 Se pare că însuși mecanismul 376 00:22:48,707 --> 00:22:53,207 care stă la baza producției de energie a Soarelui o necesită. 377 00:22:53,307 --> 00:22:56,540 Știam de mult care e temperatura în centrul Soarelui. 378 00:22:56,640 --> 00:22:59,807 Aproximativ 10 milioane de grade, mai mult sau mai puțin. 379 00:22:59,907 --> 00:23:01,207 10 milioane. 380 00:23:01,307 --> 00:23:06,807 La aceste temperaturi, particulele se mișcă rapid, atomii de hidrogen. 381 00:23:06,873 --> 00:23:08,873 Soarele e format în mare parte din hidrogen, 382 00:23:08,973 --> 00:23:11,907 iar nucleele lor sunt protoni. 383 00:23:12,007 --> 00:23:13,873 Se mișcă repede. 384 00:23:13,973 --> 00:23:16,240 Protonii tind să se respingă reciproc. 385 00:23:16,340 --> 00:23:18,407 Au aceeași sarcină. 386 00:23:18,507 --> 00:23:21,207 Și de cele mai multe ori o fac. 387 00:23:21,307 --> 00:23:23,107 Dar pentru a fuziona, 388 00:23:23,207 --> 00:23:26,473 a se angaja în fuziune termonucleară, „termo” înseamnă cald. 389 00:23:26,573 --> 00:23:29,307 „Nuclear” se referă la nucleu. „Fuziune” înseamnă a le uni. 390 00:23:29,407 --> 00:23:31,107 Pentru a se angaja în fuziune termonucleară, 391 00:23:31,207 --> 00:23:33,707 trebuie să depășească respingerea, să se apropie suficient 392 00:23:33,807 --> 00:23:37,973 de mult unul de celălalt până când forța tare preia controlul. 393 00:23:38,073 --> 00:23:41,807 De fapt, o numim forța tare, forța nucleară tare. 394 00:23:41,840 --> 00:23:46,807 E o forță de atracție care unește particulele nucleare, 395 00:23:46,817 --> 00:23:49,940 creând atomi din ce în ce mai mari. 396 00:23:50,040 --> 00:23:53,873 Cum faci asta dacă nu e suficient de cald pentru a o realiza? 397 00:23:53,973 --> 00:23:56,007 Există un faimos astrofizician britanic 398 00:23:56,107 --> 00:23:58,440 numit Sir Arthur Eddington. 399 00:23:58,540 --> 00:24:02,107 El a spus: „10 milioane de grade nu sunt de ajuns, oameni buni. ” 400 00:24:02,207 --> 00:24:04,173 „Dar e totuși cel mai fierbinte loc din zonă, ” 401 00:24:04,273 --> 00:24:06,973 „dacă vrem să gătim elemente, găsiți o modalitate” 402 00:24:07,073 --> 00:24:10,807 „să o facem acolo, fiindcă nu cunosc niciun alt loc. ” 403 00:24:10,873 --> 00:24:13,940 Se pare că tunelarea a fost răspunsul. 404 00:24:14,040 --> 00:24:16,273 Ceva descoperit în anii 1920, 405 00:24:16,373 --> 00:24:21,040 când mecanica cuantică era complet dezvoltată. 406 00:24:21,140 --> 00:24:24,807 Unele dintre aceste nuclee vor tunela prin acea barieră, 407 00:24:24,873 --> 00:24:27,207 chiar dacă temperatura nu e suficient de ridicată 408 00:24:27,307 --> 00:24:28,573 pentru a realiza acest lucru. 409 00:24:28,673 --> 00:24:30,240 Unele dintre ele tunelează prin barieră, 410 00:24:30,340 --> 00:24:34,840 se leagă, formează elemente mai grele, 411 00:24:34,940 --> 00:24:36,807 și se eliberează energie. 412 00:24:36,873 --> 00:24:40,207 O stea se naște și e susținută. 413 00:24:40,307 --> 00:24:42,373 Dacă privim o secțiune transversală a Soarelui, 414 00:24:42,473 --> 00:24:45,207 în centru e cel mai fierbinte. 415 00:24:45,307 --> 00:24:48,807 La 10 milioane de grade, unele dintre acele nuclee 416 00:24:48,873 --> 00:24:50,840 ne dau energie. 417 00:24:50,940 --> 00:24:53,473 Datorită tunelării cuantice. 418 00:24:53,573 --> 00:24:58,007 Și stelele masive fac asta strat cu strat. 419 00:24:58,107 --> 00:25:00,040 Hidrogenul se transformă în heliu, heliul în carbon, 420 00:25:00,140 --> 00:25:02,940 carbonul în azot, oxigen, siliciu, neon 421 00:25:03,040 --> 00:25:08,340 continuă pe tabelul periodic al elementelor până la fier. 422 00:25:08,440 --> 00:25:13,373 Există o structură stratificată a tuturor acestor elemente. 423 00:25:13,473 --> 00:25:17,307 Acele stele devin instabile în acea etapă 424 00:25:17,407 --> 00:25:21,673 și explodează, împrăștiind ingredientele îmbogățite prin galaxie. 425 00:25:21,807 --> 00:25:24,807 Acestea sunt ingredientele planetelor. 426 00:25:24,907 --> 00:25:27,273 Ingredientele vieții. 427 00:25:27,373 --> 00:25:30,673 Ingredientele noastre. 428 00:25:30,807 --> 00:25:34,507 Toate posibile datorită tunelării mecanico-cuantice. 429 00:25:34,607 --> 00:25:37,040 Apărând pur și simplu dincolo de o barieră 430 00:25:37,140 --> 00:25:38,473 unde nu aveau ce căuta. 431 00:25:41,907 --> 00:25:44,999 Când mă gândesc la lumină... 432 00:25:48,807 --> 00:25:52,107 Știm că lumina are o viteză în vid. 433 00:25:53,573 --> 00:25:54,807 E o constantă. 434 00:25:54,873 --> 00:25:55,807 Einstein ne-a spus asta. 435 00:25:55,873 --> 00:25:59,240 Toate măsurătorile o dovedesc. 436 00:25:59,340 --> 00:26:01,173 Știați, totuși, că atunci când introduceți lumina 437 00:26:01,273 --> 00:26:06,540 într-un mediu transparent, viteza luminii scade. 438 00:26:07,040 --> 00:26:09,140 Scade. 439 00:26:09,240 --> 00:26:10,940 Nu numai atât, se și curbează. 440 00:26:11,040 --> 00:26:14,707 Și curbarea luminii, o numim refracție, 441 00:26:14,807 --> 00:26:19,573 poate trimite culorile luminii în unghiuri diferite, 442 00:26:19,673 --> 00:26:24,173 deoarece acele culori diferite călătoresc cu viteze diferite. 443 00:26:24,273 --> 00:26:25,907 Așa se face o prismă. 444 00:26:26,007 --> 00:26:29,807 Asta se întâmplă într-o picătură de ploaie 445 00:26:29,907 --> 00:26:34,640 când lumina soarelui prin picătura de ploaie face un curcubeu. 446 00:26:34,807 --> 00:26:38,473 Isaac Newton a arătat că lumina albă e compusă din șapte culori. 447 00:26:38,479 --> 00:26:41,407 Noi o numim ROGVAIV: roșu, oranj, galben, verde, albastru, 448 00:26:41,507 --> 00:26:42,640 indigo, violet. 449 00:26:42,807 --> 00:26:44,640 De fapt, eu văd doar șase culori. 450 00:26:44,807 --> 00:26:47,807 El avea o fascinație mistică pentru numărul șapte, 451 00:26:47,840 --> 00:26:51,807 așa că a adăugat o a șaptea culoare doar pentru a-l completa, indigo. 452 00:26:51,840 --> 00:26:54,873 Dar de fapt sunt roșu, oranj, galben, verde, albastru, violet. 453 00:26:54,973 --> 00:26:56,040 Avem aceste culori. 454 00:26:56,140 --> 00:26:59,007 Lumina albă e compusă din acele culori. 455 00:26:59,107 --> 00:27:02,540 Luați acea lumină albă, treceți-o prin aceste medii. 456 00:27:02,640 --> 00:27:04,140 Roșul călătorește cu o viteză diferită 457 00:27:04,240 --> 00:27:07,240 față de oranj, galben, verde și totul se împrăștie 458 00:27:07,340 --> 00:27:11,007 și apare frumosul curcubeu. 459 00:27:11,107 --> 00:27:15,473 Dincolo de lumină și culorile pe care le face, 460 00:27:15,573 --> 00:27:19,273 ceea ce e cel mai uimitor pentru mine, 461 00:27:19,307 --> 00:27:24,340 și știm despre asta din 1905, deci nu e nou. 462 00:27:24,440 --> 00:27:28,807 Dar în fiecare zi când mă gândesc la asta, rămân cu gura căscată. 463 00:27:28,840 --> 00:27:32,373 Și anume, echivalența dintre masă și energie. 464 00:27:32,473 --> 00:27:37,307 O ecuație scrisă pentru prima dată de Albert Einstein în 1905. 465 00:27:37,407 --> 00:27:39,207 Ați învățat-o în școala primară. 466 00:27:39,307 --> 00:27:42,540 E egal mc pătrat. 467 00:27:42,640 --> 00:27:44,907 Unde "c" e viteza luminii, la pătrat. 468 00:27:45,007 --> 00:27:46,273 E o constantă. 469 00:27:46,373 --> 00:27:47,207 Nu vă faceți griji pentru asta. 470 00:27:47,307 --> 00:27:48,840 Tot ce contează în acea ecuație 471 00:27:48,940 --> 00:27:52,973 e că energia e într-o parte, iar masa în cealaltă. 472 00:27:53,073 --> 00:27:56,673 Am cunoscut acest lucru în politica Războiului Rece. 473 00:27:56,807 --> 00:27:59,273 Pentru că întregul nostru arsenal nuclear 474 00:27:59,373 --> 00:28:05,840 depinde de acea formulă, creând energie din materie într-o bombă. 475 00:28:05,940 --> 00:28:06,940 Bun. 476 00:28:07,040 --> 00:28:08,973 Soarele face asta în fiecare secundă a vieții sale. 477 00:28:09,073 --> 00:28:13,573 La fel și fiecare stea pe care o vedeți pe cerul nopții. 478 00:28:13,673 --> 00:28:16,140 Nu avem o experiență cotidiană 479 00:28:16,145 --> 00:28:17,440 cu E egal mc pătrat. 480 00:28:17,540 --> 00:28:19,473 Și e un lucru bun. 481 00:28:19,573 --> 00:28:23,040 Dar dacă am avea dispozitive de măsurare extra sensibile, am avea. 482 00:28:26,173 --> 00:28:33,207 De exemplu, dacă iau un arc și îl întind, 483 00:28:33,307 --> 00:28:36,607 de fapt pompez energie în arc 484 00:28:36,707 --> 00:28:39,707 pentru a-l menține într-o poziție întinsă. 485 00:28:39,807 --> 00:28:44,473 Dacă ați găsi o metodă de a cântări acel arc înainte și după, 486 00:28:44,573 --> 00:28:47,607 ați descoperi că arcul întins cântărește 487 00:28:47,707 --> 00:28:49,973 mai mult decât arcul neîntins. 488 00:28:50,073 --> 00:28:56,307 Pentru că am pompat energie în el și acea energie are masă. 489 00:28:56,407 --> 00:28:58,840 Energia are masă. 490 00:28:58,940 --> 00:29:00,107 Va apărea într-un arc. 491 00:29:00,207 --> 00:29:02,707 Va apărea într-un elastic. 492 00:29:02,807 --> 00:29:05,573 Va apărea când întinzi un elastic. 493 00:29:05,673 --> 00:29:09,907 Va apărea în pulberi chimice, precum praful de pușcă. 494 00:29:10,007 --> 00:29:14,440 Energie stocată în moleculele de praf de pușcă. 495 00:29:14,540 --> 00:29:17,440 Praful de pușcă cântărește mai mult datorită acelei energii stocate, 496 00:29:17,540 --> 00:29:22,573 decât ar cântări altfel dacă ați descompune acele molecule. 497 00:29:22,673 --> 00:29:26,107 Nu numai atât, benzina cântărește mai mult, 498 00:29:26,109 --> 00:29:29,940 pur și simplu pentru că are energie stocată. 499 00:29:30,040 --> 00:29:34,407 Când mă gândesc la tot ce mișcă universul, 500 00:29:34,409 --> 00:29:41,407 când mă gândesc la ce face universul să funcționeze... 501 00:29:44,807 --> 00:29:48,340 Dacă dai cortina la o parte, 502 00:29:48,440 --> 00:29:52,207 veți găsi echivalența dintre masă și energie. 503 00:29:52,307 --> 00:29:53,873 Acea echivalență dintre masă și energie 504 00:29:53,973 --> 00:29:57,907 a influențat fenomene din universul timpuriu și Big Bang-ul însuși. 505 00:29:58,007 --> 00:30:02,673 E la baza producției de energie în fiecare stea de pe cer. 506 00:30:02,773 --> 00:30:08,440 E responsabilă, cum spuneam, pentru geopolitica Războiului Rece. 507 00:30:08,540 --> 00:30:13,373 Totul datorită acelei mici ecuații, care explică atât de multe 508 00:30:13,473 --> 00:30:15,773 din ceea ce se întâmplă în lume. 509 00:30:15,873 --> 00:30:22,573 Dintre multele lucruri care nu mă lasă să dorm, unul din ele e 510 00:30:22,673 --> 00:30:25,240 oare există o altă ecuație exact ca E egal mc pătrat, 511 00:30:25,340 --> 00:30:28,240 la care n-avem acces. 512 00:30:28,340 --> 00:30:31,207 Suntem încă cufundați într-o ignoranță profundă 513 00:30:31,208 --> 00:30:32,840 față de ce se întâmplă în univers. 514 00:30:32,940 --> 00:30:35,573 Știm multe lucruri. Sunt mândru de asta. 515 00:30:35,673 --> 00:30:38,240 Dar sunt și mai multe pe care nu le știm. 516 00:30:38,340 --> 00:30:44,407 Există vreo ecuație ca E=mc² pe care nu am văzut-o încă. 517 00:30:44,507 --> 00:30:46,207 Dacă există, e la îndemâna noastră? 518 00:30:46,307 --> 00:30:51,807 Sau nu avem acces la ea? 519 00:30:51,907 --> 00:30:53,807 Trebuie să urcăm mai mulți munți 520 00:30:53,873 --> 00:30:57,573 înainte să ajungem la punctul în care vedem următoarea ecuație 521 00:30:57,673 --> 00:31:00,107 care poate transforma generația următoare 522 00:31:00,207 --> 00:31:03,873 a înțelegerii modului în care acest univers funcționează. 523 00:31:03,973 --> 00:31:05,240 Nu știu. 524 00:31:05,340 --> 00:31:10,073 Dar ceea ce știu este că E=mc² explică atât de multe 525 00:31:10,173 --> 00:31:11,973 din ceea ce se întâmplă în acest univers, 526 00:31:12,073 --> 00:31:15,407 încât ne face să ne simțim încrezuți în legătură cu asta. 527 00:31:15,507 --> 00:31:20,107 „Da, am reușit. ” „Am înțeles. ” 528 00:31:20,207 --> 00:31:24,207 Dar marșul științei ne spune 529 00:31:24,307 --> 00:31:27,007 că exact atunci când credeai că ai înțeles ceva, 530 00:31:27,457 --> 00:31:29,940 universul te surprinde.